foto de la vernisajul expozitiei SALONUL DE GRAFICA

Expozitia de grafica al carei vernisaj a avut loc in data de 13 iulie intitulata “SALONUL DE GRAFICA”isi propune sa cuprinda personalitatile diferite ale celor care expun sub aceeasi umbrela artistica, intr-un moment de ezitare si neincredere la nivel global.

Operele artistilor se situeaza in continuarea unei mari traditii de arta, dar in pragul unui inceput de epoca, acolo unde se construieste, laborious si treptat, cu inaintari si reveniri, o noua viziune asupra realitatii. Acestia sunt continuatorii unei arte echlibrate, gratioase, exuberante de viata, opulent si senzuala, facuta cu stralucirea tehnica si cu bucuria de a crea a mesterilor geniali, asa cum creau marii artisti ai Romaniei secolelor al XIX – lea si al XX- lea. Artistii sunt atrasi de <materie>, de vibratia ei, de consistenta ei tactila, de alunecarea umbrelor colorate pe suprafete, intre om si materie incheindu-se un dialog neintrerupt.

Integrata marilor traditii, opera artistilor prezenti contine insa substanta unei gandiri artistice noi, a unui univers spiritual asezat pe un raport modificat intre artist si realitate. In epocile de arta anterioare, acest raport apare “mediat” de forma naturala, de o modalitate preconstituita, ale carei limite sunt, pentru artist, limitele vizuale ale realitatii insasi. Noua etapa, determinata de o intreaga evolutie istorica, si pregatita de personalitati ale culturii si artei nationale si nu numai, va afirma tendinta catre o perceptive directa, “nemediata”, a realitatii, catre o exprimare a ei cat mai esentiala si mai purificata. Ea va implica un efort optic perseverant, de redescoperire a realului si reconstructie artistica a lui.

Primele manifestari ale acestui fenomen evolutiv au aparut sub influenta marilor artisti ai istoriei in a doua jumatate a secolului al XIX – lea. Opera artistilor contemporani noua, parcurge, in desfasurarea ei, unul din cele mai framantate momente ale istoriei.

Viata artistica a Bucurestiului acestui timp prezent, cu varietatea ei de personalitati si tendinte, este, in aparenta ei dezordine, o viata ordonata, structurata, cu institutii si forme constituite. Daca galeriile de arta ale fondului plastic si muzeele raman caminul fastuos al trecutului, pictura, sculptura, grafica, arta in general devin publice in saloanele galeriilor de arta particulare, pe care le-au deschis si le-au pus la dispozitie diversi iubitori de arta.

In inclestarea de opinii si tendinte care agita Bucurestiul, discutia in jurul artei a devenit un fapt general, un act de autodefinire a societatii insasi. Aceasta discutie patrunde in presa, in ziare si periodice – apar tot mai des publicatii noi cu preocupari de arta in presa scrisa : “Timpul Liber” – supliment al ziarului Adevarul, de albume de arta – “Pictori Celebri” si “ Mari Muzee ale Lumii” din Colectia Adevarul , “Timpul”,” Opinia Nationala”, reviste ca “ Sapte Seri”, “Zile si Nopti”, in presa virtuala pe care internetul o pune la dispozitie – Amos News.ro, Contact.ro,precum si televiziuni de cultura: TVR Cultural, Senso Tv.ro.

Ea atrage condeie cu autoritate, exponenti de prestigiu ai gustului si mentalitatii contemporane. Se raspandeste acum o adevarata febra a observatiei, a descoperirii, a construirii de ipoteze, a atitudinii excesive. Se formuleaza principii si definitii, se analizeaza si se combate cu aprindere; in acest amestec scanteietor de adevar teoretic si fictiune, se naste critica moderna de arta.

Epoca de evolutie ramificata a culturii spirituale, de formare a unor discipline de gandire noi si de modificare structurala a altora, secolul XXI e deopotriva o perioada de primenire a limbajului picturii si graficii, de transformare treptata si laborioasa a insasi reprezentarii picturale a raporturilor ei definitorii cu realitatea. Deceniile acestui veac vor cunoaste emanciparea relativa a picturii si graficii, eliberarea lor lenta de literature si descriptivism, intoarcerea lor catre sine, intr-un process evolutiv nu lipsit de contorsiuni si contradictii. Noua grafica si pictura constituie o reactie impotriva artei conservatoare, un act spontan de neacceptare a unor valori si principii stratificate.

Prima etapa a acestei , < revolutii > este de largire si innoire a insasi mijloacelor de expresie ale artei, de dezvoltare a viziunii picturale prin modificarea valorica a elementelor ei constitutive, poate printr-o intelegere mai adanca a functionalitatii acestor elemente. Arta unor precursori ai picturii si graficii precum Grigorescu, Luchian sau Tonita, (extrem de diferentiate de altfel ca stil si factura) aduce o conceptie noua despre culoare si functionalitatea ei in ansamblul tabloului, despre spatiu si atmosfera, despre motivul pictural.

Cativa artisti tineri si mai putin tineri, prezenti pe simezele Galeriei Elite Prof Art, exceptional dotati, incearca sa purifice arta de tot ceea ce, potrivit parerii lor, altera adevarul ei optic: de abstractiunea conturului formal, de prejudecata fixitatii formei in atmosfera si timp. Pentru pictorul si graficianul contemporan, imaginea picturala trebuie sa surprinda si surprinde aspectele vii, variabile ale realitatii, mobilitatea ei, momentele ei tranzitorii, cuprinse intr-o senzatie optica. Arta prezentului apare astfel dintr-o inclinare din ce in ce mai specializata catre realitate, ca un realism al senzatiei sau al impresiei. Elementul determinant al noului univers artistic, reprezentat intr-o imensa varietate de raporturi cu forma si culoarea, este “lumina” devenita un fel de demiurg visual al realitatii.

Noua arta, etapa a unui process complex de analiza picturala a realitatii, ne apare ca fiind rezultatul unei deveniri istorice, a unor influente si corespondente adanci.

In primul rand, arta continua, fie si partial, substanta unor mari traditii de arta: Renasterea franceza si venetiana, barocul flamand al secolului al XVIII – lea, impresionistii, neoimpresionistii sau nabistii. Aproape fiecare artist isi marturiseste o descendenta picturala proprie sau cel putin afinitati adanci cu mari antecesori.

Viziunea actuala este insa in mod nemijlocit anticipata de opera unor pictori trecuti in nefiinta precum Camil Ressu, Ciucurencu, Iser sau contemporani , ca mai varstnicii maestri Traian Bradean, Nicolae Hilohi Racauti, Constantin Andronic, Ion Grigore, sau Ion Salisteanu a caror influenta directa asupra grupului este puternica. Temperamente diferite si artisti de valoare inegalabila, acesti maestri ai culorilor aduc aceeasi preocupare pentru lumina atmosferica, pentru reflexele ei aeriene si acvatice, aceeasi arta a impresiei, a spontaneitatii si mobilitatii optice. Urmasi ai acestora, precum Mihail Gavril, Dorel Zaica, Victor Ciobanu, Florin Barza preiau principiul acestei arte amplificandu-l si construindu-i o tehnica picturala noua, mai apta sa-l exprime. Totul se petrece sub inraurirea ideologica a filozofiei pozitiviste. In lucrarile acestora se remarca primatul observatiei, atrasa nu de esenta imuabila a lucrurilor, ci de relatiile lor, de sensul lor mobil relativ. Artistii isi propun < inlocuirea necesara a absolutului cu relativul > totul aflandu-se <sub semnul pozitivismului>.

In al doilea rand, secolul XXI este o epoca de rapida dezvoltare a gandirii si experimentului stiintific, indeosebi a tehnicii. Problema naturii luminii si analiza ei cromatica, complexitatea optica a luminii, ideea ca intre lumina, umbra si culoare exista o afinitate necesara, sinteza culorii in lumina si prin lumina, cunoscute si discutate cu aprindere de artisti inca din secolul al XIX – lea, constituie obiect de studiu si pentru artistii contemporani. O serie de artisti prezenti in expozitie precum Gheorghe Coman, Adrian Socaciu, Ion Atanasiu Delamare, Petre Serban, Virgil Cojocaru, Ruxandra Soldea, Lucia Juncu, Magda Isacescu, Horatiu Panait incearca si chiar reusesc sa raspunda acestei probleme transmisa prin secole de arta.

In al treilea rand, pentru redarea unor modalitati diferite de materie si forma, pictori si graficieni precum Andana Calinescu, Mihai Gheorghe, Suto Eva, Mirela Iordache, George Bilan sau Tudor Meiloiu ale caror lucrari sunt reunite in aceeasi galerie, utilizeaza, cu un anumit eclectism etnic, solutii impresioniste alaturi de solutii neimpresioniste: tusa divizata alaturi de tusa subtire, suprapusa, dand efectul de transparent si adancime al emailului, tusa lata, alungita, abia individualizata si pictura de tente topite, cu treceri si modulatii cromatice largi.

Pare caracteristic acestor artisti acest neastampar permanent al mijloacelor, neacceptarea temperamentala a limitelor unui limbaj sistematic, spontaneitatea, setea de libertate si diversitate picturala.

Asa precum intotdeauna, istoria trecuta si cea recenta isi pun amprenta fara echivoc asupra intregii societati. Schimbarile arhitecturale ale unui Bucuresti aflat in plin process de modernizare dupa o perioada indelungata de stagnare, strada sau bulevardul aglomerat, cu atmosfera, varietatea si dinamismul lui de tipuri, costume si vehicule, devine un spectacol desi rareori stralucitor, de care artistii sunt mai mult sau mai putin atrasi. Transformarii urbanistice si spectaculare a Bucurestiului ii corespunde o innoire a viziunii peisagistice, cum se remarca intr-o serie de lucrari aflate pe simeze. Sub aceasta atractie si influenta, raportul spatial intre pictor si motiv se schimba, in peisajul urban apar unghiuri de perspective noi, echilibrul de intensitate si claritate intre diferitele planuri ale tabloului e modificat. Conceptia traditionala a genului sufera astfel primeniri structurale.

Peisajul artistic al Bucurestiului sufera in aceasta perioada transformari decisive. Viata culturala a orasului incearca din rasputeri sa mentina arta la un nivel decent, la un standard cat de cat normal. Spatiile vechi de cultura, rapite din varii motive, sunt inlocuite acum cu galerii si case ale arta ridicate si sustinute de o mana de intelectuali si iubitori de arta.

Alaturi de manifestari de grup, semioficiale, pictorii deschid acum temerare expozitii personale, frecventate si comentate cu aprindere de lumea artistica a Bucurestiului. Saloanele oficiale si neoficiale, manifestarile colective, expozitiile personale, din ce in ce mai frecvente, formeaza acum o retea care tinde sa ajunga din nou la nivelul pe care l-a avut in secolele trecute. S-a creat astfel un mic sistem cu ramificatii firave, prin care pictura sufera un process de democratizare, incercand sa patrunda peste tot, coborand de cele mai multe ori aproape de strada, incercand sa devina un fenomen public, supus discutiei generale.

Epoca de dezvoltare stiintifica si comerciala, secolul XXI cultiva intens pe un plan calitativ nou, comertul de arta, specie mai particulara de comert, cu trasaturi proprii, cu o influenta uneori insemnata asupra vietii spirituale a timpului. Aparut inca din secolul al XVI – lea in Tarile de Jos si Italia, raspandit in secolele urmatoare in Franta si nu numai, acest comert incepe sa se dezvolte si in Romania, sa adopte forme noi, moderne, de prezentare, devine acum o adevarata institutie, legata strans de procesul viu al dezvoltarii fenomenului artistic, implicand optiunea lucida si adesea riscanta pentru curente si valori inca neacceptate de gustul public. Apare astfel tipul paradoxal al negustorului – estet, – spirit voluntar, practic, intreprinzator, dar, in aceeasi masura, om de gust, iubitor pasionat de arta, apt de un devotament deosebit.

Arta trebuie ferita de anonimat. Anonimatul poate fi si ceva bun dar si ceva rau. Poate fi “ceva de bine”, daca ne asumam sa fim autorii “voiti” si nu cei “ nevoiti”, sa-l exersam, ca artisti, din motive variate, declinate dinspre principii, emotii si sentimente. Poate fi “ceva de rau” daca suntem ca si artisti, aruncati in anonimat, iarasi din varii motive, situatii si conjuncturi, sau prin proiectari cu autori cunoscuti confiscate de manifeste, trenduri, ideologii, opacitati ale spiritului.

De aceea este de datoria tuturor celor care iubesc arta sa isi asume cu grija severa, dar si cu magic talent protejarea artei de caderea in anonimat.Ca artist nu ajunge sa vrajesti intru gand sau fapta minunile faptuitorilor de lume-oglinda, lumi paralele sau alte lumi. Trebuie sa ai curajul, stiinta si talentul sa le duci si sa le prezinti, in haine de sarbatoare. Ca si critic si istoric de arta, nu e suficient sa-ti demonstrezi valoarea de expert doar in cercetarea actului artistic, trebuie sa devii un ambassador al artelor. Ca si curator sau galerist este necesar sa iubesti atat arta cat si artistii, si pe cei care iti intra in galerie dar si pe cei care nu iti intra in galerie. Ca iubitor de arta nu e suficient sa-ti manifesti interesul pentru una sau alta dintre lucrari sau genuri artistice, trebuie sa-ti extinzi interesul asupra tuturor genurilor de arta, incepand cu arta scrisa, desenata, pictata, sculptata si pana la noile arte vizuale.

Incercand sa raspunda cat mai multora din aceste cerinte, Galeria Elite Prof Art incearca sa intre in randul galeriilor acceptate si de ce nu admirate si respectate de catre toate genurile de slujitori ai artei si se straduieste sa aduca arta si pe slujitorii ei la nivelul pe care acest domeniu de o deosebita frumusete si importanta, il merita, atat in prezent cat si pentru generatiile care vor urma.

Advertisements

2 thoughts on “foto de la vernisajul expozitiei SALONUL DE GRAFICA

  1. felicitari tuturor pentru expozitia organizata, fiind o mare reusita….si va asteptam in continuare…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s